Spirite răzbunătoare

Manifestările spectrale pot apărea oriunde – de la sufrageria martorilor, la bordul unei navete spațiale – în toate mediile accesibile omului: terestru, maritim, aerian, cosmic.

Chiar atunci când se produc într-un loc anume, aparițiile unei fantome diferă de cele ale unui poltergeist. Deși ipoteza spiritelor neliniștite stă la baza principalei sale teorii explicative, într-o experiență poltergeist locația rămâne esențială.

În cazul aparițiilor spectrale nu contează atât de mult unde, ci cum. Iar eventualitatea ca o personalitate energetică să găsească drumul „înapoi“ depinde de „momentul trecerii“. Există puține șanse ca oameni ce s-au stins liniștiți în patul lor, la vârsta senectuții, să se transforme în spirite debusolate, nemulțumite sau chiar răzbunătoare.

Statistic, cei mai mulți dintre cei „întorși“ păstrează o motivație confuză: fie nu sunt conștienți că au murit, fie nu pot să își accepte condiția imaterială. Rătăcesc printre cei vii, căutând cu disperare atributele pierdute ale umanității.

Anumite spirite neliniștite sunt legate de planul terestru printr-o obsesie: ceva început atunci când trăiau și, din anumite motive, nedus până la capăt. Au deci un scop precis pe care îl urmăresc cu obstinație, chiar dincolo de moarte.

În incidentele care implică personalități energetice există întotdeauna o motivație, chiar dacă martorul ajunge numai ulterior conștient de aceasta. Și atunci… Sunt aparițiile spectrale întâmplări aleatorii, efecte secundare în procesul trecerii într-o altă dimensiune? Sau factorul care le-a deviat de pe traiectoria devenirii a fost un act personal și volitiv?

Unii vizitatori spectrali știu prea bine ce sunt și, mai ales, ce vor. Iar dacă nu reușesc, se înverșunează fără discernământ asupra oricui le stă în cale.

Spiritele răzbunătoare provin din decese survenite în condiții extreme –  execuții, o moarte violentă, atroce – și se manifestă mai ales acolo unde s-au înregistrat tragedii umane: temnițe, lagăre, câmpuri de bătălie, dezastre aviatice, accidente rutiere sau feroviare, naufragii, cutremure, incendii, alunecări de teren, inundații, erupții vulcanice.

La 26 august 1971, în satul spaniol Belmez (lângă Cordoba, Andaluzia), o femeie pregătea cina, când nepotul ei de cinci ani a început să țipe. Întorcându-se să vadă ce se întâmplă, martora a încremenit: din gresia podelei se ivise o față umană. Trăsăturile îi erau crispate, ochii exprimau durere, disperare, suferință, gura se căsca într-un urlet mut. Un chip hidos, înfricoșător.

Chiar a doua zi, o echipă de zidari a scos gresia, înlocuind-o cu un strat de ciment. După trei săptămâni, un alt chip a început să se formeze din noua pardoseală – mai bine definit decât primul și având o expresie agonizantă… Bucătăria a fost închisă, însă „fețele damnaților“ se iveau acum din podelele tuturor încăperilor. Cum cazul ajunsese în paginile ziarelor din Cordoba, autoritățile locale au pus să fie excavate fundațiile casei. Dedesubt, s-a descoperit ceea ce părea a fi un cimitir medieval…

Deși fenomenul a încetat după câteva luni, familia s-a mutat nu doar din „casa cu chipuri“, cum o numeau reporterii, ci din satul Belmez. Abandonarea locuinței, traume psihice și schimbări majore în viață, sunt câteva dintre consecințele unui incident spectral.

Întâlnirea cu o fantomă nu poate fi acceptată cu ușurință. Zguduie convingeri, dereglează balanța raționalității, demolează certitudini. Iar când totuși se întâmplă, nimic nu mai poate fi ca până atunci. Martorul suferă un dublu șoc: intelectual și emoțional. O experiență spectrală devine cu atât mai traumatiantă, cu cât capătă o semnificație anume pentru cel implicat. Când personalitatea energetică invazivă a aparținut unei rude, prieten sau cunoscut, impactului viziunii propriu-zise i se adaugă unda de șoc a sentimentelor pe care aceasta le declanșează: durere, regret, culpabilitate.

Dacă spiritele „confuze“ sunt considerate inofensive, iar cele motivate de un țel altruist ar fi, în esență, benefice, spiritele răzbunătoare au fost catalogate drept ostile și, încă din cele mai vechi timpuri, s-a încercat neutralizarea sau măcar contracararea acțiunii lor destructive.

Însă toate metodele (de la înmormântarea în pământ sfințit, slujbe de împăcare a sufletului și exorcizări, până la ritualuri medianice în care spiritele „deturnate“ de pe coordonatele devenirii sunt trimise înapoi, pe drumul „spre lumină“) acționează mai ales asupra psihologiei martorilor…

Poate că singura fantomă ce trebuie exorcizată din natura umană este teama de Necunoscut, refuzul de a privi dincolo de convenabilele repere ale normalității.

Fiindcă cei plecați în veșnicie se întorc câteodată – așa cum i-am cunoscut, și în același timp alții: făpturi stranii, imprevizibile pe care cealaltă lume și-a pus inexorabil pecetea.

Morții rătăcesc printre noi – uneori ca niște umbre sau contururi de ceață, alteori tulburător de reali. Și dacă, deschizând ușa unei camere ne înfiorăm de o răcoare nefirească, dacă auzim, vedem și simțim ce nu poate fi, înseamnă că nu am pășit doar într-o altă încăpere, ci într-o dimensiune a existenței unde noi suntem străinii.

Despre Rodica BRETIN

Rodica BRETIN a scris 32 articole în Revista de suspans.

Rodica Bretin s-a născut în 1958, la Braşov. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Fantasia Art Association din Cornwall (Marea Britanie). A publicat zece volume personale de beletristică: „Efect Holografic“ (1985); „Şoimul Alb“ (1987); „Uriaşul cel Bun“ (1989); „Drumul fără Sfârşit“ (1991); „Cel care Vine din Urmă“ (1993); „Lumea lui Hind“ (1998); „Omul de Nisip“ (2000); „Fecioara de Fier“ (2002; 2006; 2014); „Cetatea fără trecut“ (2015); „Fortăreaţa“ (2016). În 1996 a primit „Premiul pentru cea mai bună proză străină“ la Festivalul Internaţional al Artei Fantastice de la Annecy (Franţa), pentru nuvela „Negura“. În 2001 a primit „Premiul Volaverunt“ (Premiul pentru proză fantastică) la Festivalul din Valencia (Spania), pentru nuvela „Conquistadorul“. În 2005 a primit „Premiul pentru cel mai bun roman străin“ al Fantasia Art Association, pentru romanul „Fecioara de Fier“, publicat în serial de revista „The Historian“ din Truro (Cornwall – Marea Britanie). În publicistica istorică dedicată frontierelor cunoaşterii i-au apărut volumele: „Dosarele Imposibilului“ (2003); „Tunelul Timpului“ (2003); „Poarta Vrăjitoarelor“ (2004; 2015); „Poltergeist – atacatori invizibili“ (2005); „Misterul Lumilor Paralele“ (2006); „Naufragiaţi în Timp“ (2006); „Călătorii în timp şi lumi paralele“ (2015); „Războinicii Nordului“ (2015); „Cronicile Imposibilului“ (2015); „Ecouri din tenebre“ (2016). A realizat, în colaborare cu scriitorul Dan Apostol, seria „Antares“ – patru antologii dedicate literaturii fantastice şi culturii enciclopedice (vechi civilizaţii, fenomene neelucidate, cryptozoologie); a realizat şi tradus antologiile de literatură clasică fantastică „Cronici din lumi interzise“ (2003) şi „Vânătorii Lumii de Dincolo“ (2006). A tradus, din limbile engleză şi franceză, patru romane: „Dale Cooper“ de S. Frost, „Amantul doamnei Chatterley“ de D. H. Lawrence, „Leul uriaş“ de J. H. Rosny-Aîne (în colaborare) şi „În umbra ghilotinei“ de O. LeBaron. Realismul-fantastic, gen în care s-a specializat Rodica Bretin propune construcţii literare logice şi coerente, ducând la rezolvări ce ies din aşa-numita „normalitate“. Departe de a fi o eludare a problemelor contemporane stringente, alunecarea spre fantastic devine un exerciţiu ofensiv, mereu actual prin universalitatea mesajelor şi valorilor pe care le promovează. În toate cărţile sale Rodica Bretin reuşeşte să surprindă unul dintre crezurile dintotdeauna ale umanismului: „importantă nu este victoria, ci curajul de a lupta“. Fie că demască o impersonare a Răului ce posedă trupuri şi manipulează conştiinţe, o instituţie sau o grupare malefică ce încearcă să controleze destine, fie că descoperă fiinţe venite din alte lumi, fascinante şi terifiante, personajele autoarei demonstrează cititorului un adevăr imuabil: în infinitatea universului nostru şi a celor nedescoperite încă, există lucruri, fiinţe, fenomene pe care chiar dacă nu le putem înţelege, ni le putem imagina...

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *