Un expert în “polar”

Claude_MespledeÎn Franța i se spune “Le Pape français du polar.” Pe bună dreptate. Claude Mesplède (n. 1939) este o autoritate într-un domeniu căruia i s-a dedicat, încă din tinerețe, cu o pasiune ieșită din comun. În reviste, ziare, pe bloguri, la radio și la televiziune a comentat cu însuflețire acest fenomen literar care, în “Hexagon”, cunoaște o înflorire extraordinară (813, L’association des Amis des littératures policières are cam o mie de membri). A citit enorm și continuă să fie la fel de activ și acum, la o vârstă înaintată. A scris studii, eseuri, prefețe, cronici, chiar și un roman din seria “Poulpe”, a luat și a dat interviuri.

Printre contribuțiile lui de seamă figurează o bibliografie de peste 600 de pagini a autorilor care au apărut în Série noire, celebra colecție de la Gallimard creată de către Marcel Duhamel – Les auteurs de la Série noire, 1945–1995, Editura Joseph K., adusă la zi în 2015. La această lucrare de referință l-a avut ca partener pe Jean-Jacques Schleret.

Împreună cu Michel Lebrun a alcătuit o prețioasă antologie de povestiri polițiste create de scriitori francezi, La crème du crime (L’Atalante, 1995). Printre cei prezenți în paginile acestui volum – Alphonse Allais, Jean Amila, Guillaume Apollinaire, HonLa Creme du Crimeoré de Balzac, Tristan Bernard, Boileau-Narcejac, Émile Gaboriau, Gaston Leroux, Guy de Maupassant, Prosper Merimée, Patrick Raynal, Jean Richepin, Georges Simenon, S.A. Steeman.

Dictionnaire des litteratures policieresDar marea sa realizare este monumentalul Dictionnaire des littératures policières apărut în anul 2007 la Editura Joseph K. (volumul 1 – 1088 pagini; volumul 2 – 1056 pagini). Cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, Claude Mesplède a oferit o panoramă extraordinară a autorilor de policier din toate epocile și la scară universală, un indispensabil instrument de lucru pentru toți cercetătorii în acest domeniu.

În Dicționar figurează un singur scriitor român, Liviu Rebreanu. După ce i se enumeră cele mai importante creații, Le Mesplède – așa e supranumit Dicționarul – prezintă succint romanul Amândoi (titlul în franceză Deux d’un coup): “Intriga polițistă reprezintă ocazia de a descrie într-o manieră aproape naturalistă relațiile sordide dintr-o măruntă comunitate provincială în care mizeria și marginalizarea pot să-i împingă pe cei mai slabi la comportamente monstruoase.”

Desigur, de-a lungul întregii sale activități s-a confruntat deseori cu detractori ai genului polițist. Și într-un interviu pe care mi l-a Les auteurs de la Serie Noireacordat (apărut în Dacia literară, nr. 3, 2015) le răspunde acestora: “Cel mai evident lucru pe care îl propune romanul polițist… este acela că ne spune o poveste cu cap și coadă, ceea ce literatura a pierdut din vedere de zeci de ani. Este un lucru fundamental, funcția de divertisment. Nu cumperi niciodată o carte ca să te plictisești.”

L-am cunoscut în urmă cu doi ani, la un festival organizat la Penmarc’h (Bretania). Mă așteptam să întâlnesc un domn cu morgă, distant din pricina cunoștințelor sale enciclopedice. Eroare. Claude Mesplède este prietenos, comunicativ, dornic să împărtășească din experiența sa și, totodată, curios să afle cât mai multe din experiențele literare ale altora. N-am să uit niciodată impresionantul său gest de a mă întâmpina la gară.

Claude Mesplède mi-a făcut onoarea de a-mi prefața traducerea în limba franceză a romanului Atac în bibliotecă (Qui veut la peau d’Andrei Mladin?, Genèse Édition, 2015). Tot datorită lui am fost invitat la câteva dintre festivalurile de “polar” din Franța – sunt peste 80 la număr, număr care arată anvergura fenomenului în această țară. Prin urmare, nu e exagerat să-i acordăm, pe lângă alte titluri pe care le are, și pe acela de ambasador al literaturii polițiste românești.

Despre George ARION

George ARION a scris 25 articole în Revista de suspans.

George ARION s-a născut la 5 aprilie 1946 la Tecuci. Absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura Română din Bucureşti – 1970. PDG la S.C. Publicaţiile Flacăra S.A. şi Preşedintele Fundaţiei „Premiile Flacăra”. A publicat: Cărţi de poezie: Copiii lăsaţi singuri – 1979, Editura „Scrisul românesc”; Amintiri din cetatea nimănui – 1983, Editura „Cartea românească”; Traversarea – 1997, Editura Funaţiei „Premiile Flacăra”. Versuri pentru copii: Uite cine nu vorbeşte – 1997, Ediura Flacăra. Critică literară: Alexandru Philippide sau drama unicităţii – 1981, eseu, Editura Eminescu. A semnat în Flacăra cronici literare. Din 2006 susţine o rubrică de prezentare a cărţilor poliţiste în ediţia de duminică a Jurnalului naţional. Proză: Atac în bibliotecă – 1983, Editura Eminescu, reeditări în 1993 la Editura Flacăra şi în 2008 la Crime Scene Publishing; Profesionistul – 1985, Editura Eminescu; Trucaj – 1986, Editura Albatros; Pe ce picior dansaţi? - 1990, Editura Eminescu; Crimele din Barintown – 1995, Editura Flacăra; Nesfârşita zi de ieri – 1997, Editura Flacăra, reeditare sub titlul Şah la rege în 2008 la Editura Tritonic; Detectiv fără voie (integrala Andrei Mladin) – 2001, Editura All, reeditare 2008, Editura Crime Scene Publishing; Cameleonul – 2001, Editura Fundaţiei Pro, reeditare 2009, Editura Crime Scene Publishing; Anchetele unui detectiv singur – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”; Spioni în arşiţă – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”, reeditare 2010, Editura Crime Scene Publishing; Necuratul din Colga – 2004, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”; Crime sofisticate – 2009, Editura Crime Scene Publishing. Publicistică: Interviuri – 1979, Editura Eminescu; Interviuri II – 1982, Editura Eminescu; Dialogul continuă – 1988, Editua Albatros; Viaţa sub un preşedinte de regat – 1997, Editura Flacăra; O istorie a societăţii româneşti contemporane în interviuri (1975-1999) – 1999, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”, reeditare în 2005, incluzând şi interviurile din perioada 2000-2005; Linişte! Corupţii lucrează pentru noi – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”. Film: Scenarii la filmele Enigmele se explică în zori – 1989, regia Aurel Miheleş, şi Atac în bibliotecă – 1992, regia Mircea Drăgan. Televiziune: Scenariu la serialul poliţist Detectiv fără voie (zece episoade realizate la Televiziunea Română) – 2001, regia Silviu Jicman. Operă: Autor al libretului operei În labirint – muzică Liana Alexandra. Opera a fost montată la Timişoara şi a fost prezentată în 1988 în cadrul Festivalului „George Enescu”. Teatru: Autograf – monolog dramatic, 150 de spectacole la Teatrul Naţional Bucureşti; Scena crimei – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra” (piesă poliţistă transmisă la Radio România în 2009). Vers şi muzică: CD-ul Soldat căzut din iubire – 2009; versuri – George Arion, muzica şi intepretarea – Eugen Cristea. Premii, distincţii: Premiul revistei Amfiteatru – 1970; Premiul revistei Flacăra – 1982; de trei ori Premiul Uniunii Scriitorilor (1985, 1995) – pentru romanele Profesionistul şi Crimele din Barintown, şi pentru O istorie a societăţii româneşti contemporane în interviuri – 1999; Premiul Consiliului Ziariştilor pentru Interviuri – 1987; Premiul Constiliului Ziariştilor pentru cronici sportive – 1988; Premiul revistei Tomis – 1994; Premiul Ministerului de Interne pentru cărţile sale poliţiste – 1999 şi 2003. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cetăţean de onoare al oraşului Tecuci.

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *