Schimbări, antologii şi o observaţie tristă

Începând cu acest număr, Revista de suspans devine publicaţie trimestrială.

Explicaţiile sunt nenumărate şi, chiar dacă pierdem ceva, câştigul e mai mare.

Pierdem acel ritm susţinut de apariţie care se traduce prin vizibilitate. Una e ca o revistă să vină spre cititor cu materiale noi la un interval scurt de timp şi alta să îi bată la uşă odată cu schimbarea anotimpurilor. Riscăm o scădere a numărului de cititori.

Totuşi, riscul e minim în cazul în care revista în cauză – adică Revista de suspans, căci despre ea vorbim – aduce pe piaţă ediţii consistente, valoroase. Mai consistente, mai valoroase decât ce putea oferi ca mensual. Sunt convins că asta se va şi întâmpla.

Aşadar, de aici înainte vă dăm întâlnire de patru ori pe an. În lunile februarie, mai, august şi noiembrie.

Pentru a fi înştiinţaţi de apariţia unui nou număr e de ajuns să vă înscrieţi la newsletter-ul nostru sau să ne urmăriţi pagina de facebook.

Vă mulţumim că ne sunteţi alături!

*

Ne face plăcere să vă anunţăm că într-un răstimp rezonabil va apărea, le editura Herg Benet, prima antologie „best of” Revista de suspans. Am selectat pentru aceasta cele mai bune 16 povestiri publicate de noi în primele 12 numere (dintr-un total de 105!). Majoritatea sunt texte revizuite de autori. Şi mă bucur să vă spun că între aceştia sunt câţiva care acum debutează în volum.

*

Tot la capitolul antologii reiau şi aici invitaţia de a participa la ceea ce Mihai Adăscăliţei şi cu mine am numit ROMANIAN CTHULHU: un volum de povestiri „all new” având ca sursă de inspiraţie opera lui H.P. Lovecraft. Termenul limită de trimitere a prozelor este 31 iulie 2014. Detalii găsiţi aici.

*

În încheiere, o observaţie în continuarea editorialului din numărul trecut: Atitudinile în cercul strâmt al literelor româneşti se radicalizează. E de ajuns să „frunzăreşti” site-urile reţelelor de socializare ca să vezi asta. Cu dezgust nemărginit. Pornind de la frustrări politice (izvorâte, la rândul lor, din frustrări economice, de unde pornesc până la urmă toate), oameni altminteri cu capul pe umeri sunt gata să abdice de la intelectul care-i defineşte şi glisează radicalismul inclusiv spre câmpul cultural. Discursul e păgubos la culme şi direcţia e funciarmente greşită. Niciodată n-a ieşit ceva bun din aplicarea dictonului “Cine nu-i cu mine e împotriva mea”. A word to the wise.


Ilustraţiile care însoţesc prozele din acest număr fac parte din grupajul Stoke up! de Cristina SchekCristofor.

Despre Mircea PRICĂJAN

Mircea PRICĂJAN a scris 77 articole în Revista de suspans.

Născut la 2 septembrie 1980, Oradea; absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu o teză despre Stephen King; masterat „Literatura română în context universal”, Facultatea de Litere, Oradea, cu o disertaţie despre literatura fantastică – 2004; în 2002, la Editura Universităţii din Oradea, apare romanul în 2 volume În umbra deasă a realităţii; articole, recenzii, interviuri, proză scurtă, traduceri din limba engleză în mai multe reviste din ţară (Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Orizont, Ziarul de duminică, Dilema, Prăvălia culturală, Luceafărul, Flacăra, Lettre Internationale, Respiro etc.) şi străinătate (Taj Mahal Review, Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld etc.); tradus în jur de 50 de cărţi din limba engleză, apărute la editurile Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche, All, Art, Trei. A fost redactor de carte la editura Curtea Veche. A fost editor-colaborator la revista FLACĂRA. A condus în intervalul 2003-2004 revista electronică IMAGIKON cu apariţie în limba engleză. Între 2010 şi 2012, a fost redactor-şef al revistei on-line SUSPANS. Din 2003, este redactor la revista de cultură FAMILIA. Din 2012, este editor al REVISTEI DE SUSPANS.

Print Friendly

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *