Un scandinavian noir cu valențe internaționale

Henning Mankell – „Omul din Beijing
Traducere: Bogdan Nicolae Marchidanu
2009, editura RAO, 440 pag.

Nu mai știu cu cine vorbeam nu demult despre crime-ul nordic și interlocutorul remarca un fapt oarecum surprinzător. Genul a prins mai peste tot în lume, în ciuda faptului că la capitolul motivației crimelor spectrul este relativ limitat. Chestia are și o explicație. În statele scandinave rata criminalității este mică, cel puțin în comparație cu celelalte state europene. De SUA nici nu mai vorbim. În general, motivele de crimă, exceptându-le pe cele generate de furturi sau jafuri care au mers prost și pe cele legate de gelozie, care sunt universal valabile, sunt determinate de cele mai multe ori de depresii, fenomen larg răspândit in zonă, mașinațiuni financiare și istorii încâlcite legate de rasism, fascism și perioada celui de-al doilea război mondial.

În general, aleg o carte aparținând acestui gen când am chef de un crime clasic. Ei bine, Omul din Beijing, a lui Mankell a fost o surpriză cât se poate de plăcută în acest sens. În plină iarnă, 19 locuitori în etate dintr-un mic cătun suedez sunt omorâți cu o brutalitate ieșită din comun. Brigitta Roslin, un reputat judecător, se implică în soluționarea crimelor, datorită înrudirii sale cu două dintre victime. Descoperirile pe care aceasta le face poartă ițele misterului în China, SUA și Africa. Nu voi detalia mai mult subiectul, pentru că nu aș vrea să vă stric plăcerea lecturii. Voi menționa însă că autorul evită cu multă dibăcie plafonarea poveștii în veșnicul mediu nordic, dominat de meditație hibernală, frig și IKEA, aducând în ecuație mentalitatea asiatică și felul de a fi al unui popor pe care prea puțin îl înțelegem. Romanul are de toate: un pic de istorie, un pic de filosofie, un pic de analiza socială. Toate percepute prin ochii și mintea judecătorei suedeze, care devine un fel de raiseuneur al întegii povești. Am admirat mult pitorescul personajelor chinezesti prezente în carte. Știu prea puțin despre această nație și profilul ei psihologic și cultural pentru a putea spune dacă Mankell a nimerit-o sau nu. Dar, catgoric, chinezii din romanul său sunt așa cum mi-am imaginat eu că ar fi. Mai mult decât atât, atenția pe care scriitorul a acordat-o creionării mediului istoric, cultural și socio-politic al tărilor pe care firul narativ le atinge mai mult sau mai puțin, mă îndreptățește să cred că nu a neglijat documentarea legată de caracterul si mentalitatea popoarelor în chestiune.

Cât despre poveste, avem de-a face cu una originlă, antrenantă, cu schimbări de situație greu de anticipat. La asta se adaugă o scriitură plăcută și cursivă.

Recunosc, m-a făcut să zâmbesc o oarecare naivitate legată de socialism, dar pe urmă mi-am amintit că romanul e scris de un autor care aparține unei nații cu o democrație solidă și o situație financiară pe măsură, pentru care afilierea la o mentalitate de stânga este un fel de trend hipsteresc de tinerețe. Deci, se iartă.

Una peste alta, dacă ești amator de nordic noir, nu vei fi dezamăgit. Dacă nu ești, poți să-ți încerci norocul cu romanul ăsta. Aparține genului, dar este un pic altfel.

Despre Anamaria IONESCU

Anamaria IONESCU a scris 54 articole în Revista de suspans.

Anamaria IONESCU (n. 3 septembrie 1976 Bucuresti) este licenţiata în drept şi redactor al postului Radio România Antena Satelor, al Societăţii Române de Radiodifuziune. Scriitor român, autor de proză scurtă si romane. A debutat cu nuvela "Călătorie în familie" în rubrica "Luxul lecturii", realizată de publicistul Dan Mucenic în cotidianul "Atac"(2008). A mai publicat în revista literara "Fereastra". Are apariţii literare frecvente în revista "Vatra Veche" din Tg. Mureş. În 2009 s-a numărat printre laureații concursului de literatură Agatha Grigorescu Bacovia – Mizil, cu nuvela "Confesiune". În acelaşi an debutează editorial cu volumul de proză scurtă "Camera obscură". Continuă să publice cu o oarecare regularitate în "Vatra Veche" (Tg. Mureş). În 2013 a apărut cel de-al doilea volum de proză scurtă, "Pe cine nu laşi să moară...", la editura Tritonic, şi o povestire în volumul colectiv "Poveşti pe două roţi". In 2014 a publicat "Nume de cod: ARKON", primul din seria mystery&thriller "Sergiu Manta". 2015 este anul apari'iei unei editii revazute si adaugite a volumului de proza scurta de debut, "Camera obscura" la editura Tritonic.

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *