Scumpă Tess,

Rosamund Lupton — Sora
Traducere de Andrea Bratu
Colecţia Thriller
Editura Litera, Bucureşti,  2012

 

Se mai întâmplă uneori să deschizi un roman despre care nu ai prea multe informaţii şi lectura lui să te cuprindă cu atâta forţă, încât să nu-l mai poţi lăsa din mână. Se întâmplă destul de rar acest lucru, şi mirarea e cu atât mai mare atunci când descoperi, la finalul lecturii, că tocmai ai parcurs un roman de debut. Acesta a fost cazul cu Sora de Rosamund Lupton.

Sunt momente sfâşietoare de-a dreptul, sunt momente cutremurătoare, imagini terifiante prin posibilităţile lor doar sugerate, iar tensiunea creşte pe nesimţite, culminând în cel mai neaşteptat mod cu putinţă.

Atunci când discutăm despre literatura de tip thriller psiho-tragic, iar Sora aici s-ar încadra, putem distinge două moduri principale de abordare a scriiturii: acela clasic, cu narator omniscient ori cel mult din perspectiva intima a persoanei I singular, şi mai e apoi acela atipic, curajos, abordat de autorii care doresc să iasă în faţă nu numai cu povestea palpitantă, dar şi cu inteligenţa desfăşurării ei. Acest al doilea caz este, de bună seamă, cel mai riscant, întrucât poţi lesne, tu, autorul, să reglezi greşit tirul şi, astfel, să ratezi ţinta. Povestea ta, deşi altminteri interesantă, poate cădea victimă ambiţiilor de epatare.

Din fericire, Rosamund Lupton iese învingătoare din această provocare autoimpusă.

Sora care dă titlul poveştii este deopotrivă Beatrice (alintată Bee), naratoarea noastră, şi Tess, sora ei mai mare, dispărută şi descoperită apoi moartă, căreia Beatrice îi istoriseşte, de fapt, cum a încercat – şi, până la urmă, a reuşit! – dar cu ce cost – să-i găsească asasinul. Planurile şi timpurile narative alternează din prezentul incert, când Beatrice discută cu domnul Wright, avocatul poliţiei, la momentele de după dispariţia lui Tess, când Bee revine la Londra din America şi, ocupând apartamentul surorii sale, retrăieşte drama pierderii unui frate (cu ani în urmă, îl pierduseră pe Leo, fratele mijlociu, răpus de fibroză chistică).

Cu fiecare pagină, cu fiecare moment punctat, povestea capătă noi dimensiuni dureroase – Tess era însărcinată; Tess, îngrijorată că fătul ar putea suferi şi el de fibroză chistică, se supune unui tratament „revoluţionar”; înainte de a fi ucisă într-o toaletă publică, Tess născuse copilul mort etc.

Totul este bine aranjat în economia cărţii, gândit pentru efect emoţional maxim, livrat cu doza perfectă de empatie. Personajele reuşesc să-şi transmită trăirile graţie abilităţii cu care autoarea o conturează pe Beatrice însăşi. Sunt momente sfâşietoare de-a dreptul, sunt momente cutremurătoare, imagini terifiante prin posibilităţile lor doar sugerate, iar tensiunea creşte pe nesimţite, culminând în cel mai neaşteptat mod cu putinţă.

Poate părea un clişeu să spui că un thriller bun e acela care, folosindu-se de-o poveste palpitantă, reuşeşte să antreneze credibil adevăruri profund umane – iar aceasta graţie unor personaje puternice, demne de a sta alături de orice alt personaj din orice altă scriere mainstream. Chiar aşa clişeistic cum poate părea, nu mă feresc să invoc argumentul întru slava acestui remarcabil debut – Sora de Rosamund Lupton.

La buna impresie a contribuit traducerea inspirată a Andreei Bratu şi ediţia elegantă, îngrijită de Editura Litera.

Un roman pe care vi-l recomand cu toată încrederea.

Despre Mircea PRICĂJAN

Mircea PRICĂJAN a scris 77 articole în Revista de suspans.

Născut la 2 septembrie 1980, Oradea; absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu o teză despre Stephen King; masterat „Literatura română în context universal”, Facultatea de Litere, Oradea, cu o disertaţie despre literatura fantastică – 2004; în 2002, la Editura Universităţii din Oradea, apare romanul în 2 volume În umbra deasă a realităţii; articole, recenzii, interviuri, proză scurtă, traduceri din limba engleză în mai multe reviste din ţară (Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Orizont, Ziarul de duminică, Dilema, Prăvălia culturală, Luceafărul, Flacăra, Lettre Internationale, Respiro etc.) şi străinătate (Taj Mahal Review, Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld etc.); tradus în jur de 50 de cărţi din limba engleză, apărute la editurile Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche, All, Art, Trei. A fost redactor de carte la editura Curtea Veche. A fost editor-colaborator la revista FLACĂRA. A condus în intervalul 2003-2004 revista electronică IMAGIKON cu apariţie în limba engleză. Între 2010 şi 2012, a fost redactor-şef al revistei on-line SUSPANS. Din 2003, este redactor la revista de cultură FAMILIA. Din 2012, este editor al REVISTEI DE SUSPANS.

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *