O aventură de nerefuzat

Clive Cussler şi Grant Blackwood – Aurul spartanilor
Traducere de Patricia Neculae
Editura Litera, Bucureşti, 2012
415 pp.

 

Romanele de aventuri sunt un gen cu totul special. Mulţumită îndeosebi lui Jules Verne, au avut o intensă perioadă de glorie, dar în ultimii ani, poate câţiva zeci, au intrat în umbra altor genuri. Cu toate acestea, există câţiva autori excepţionali care continuă să ţină flamura sus. Clive Cussler, la cei 81 de ani ai săi, este probabil cel mai cunoscut.

Mare pasionat  de arheologia maritimă, el a înfiinţat NUMA (National Underwater and Marine Agency), după ce s-a folosit de Agenţie în romanele sale. Până la această dată, NUMA a reuşit descoperirea a peste 60 de epave scufundate. În calitate de autor – sau co-autor – a scris peste 50 de cărţi, majoritatea grupate în seriile: Dirk Pitt, NUMA Files, Oregon Files, Isaac Bell şi Aventurile soţilor Fargo.

De aceasta din urmă vom vorbi şi noi aici, pe scurt.

Scriere fără cusur în genul literaturii de aventuri, Aurul spartanilor e-o lectură extraordinar de antrenantă, doldora de utile informaţii istorice, prezentând peisaje spectaculoase care invită la reverie. O serie care începe cu dreptul, o pereche de protagonişti simpatici şi curajoşi, umor şi sensibilitate, adrenalină şi emoţie pură.

Aventurile soţilor Fargo este cea mai recentă serie începută de Cussler. În 2009, ajutat de Grant Blackwood (veteran în Marina SUA), a publicat primul volum, Aurul spartanilor. Au urmat: Imperiul pierdut (2010), Regatul (2011) şi Mormintele (2012, acesta scris cu Thomas Perry, autorul romanului The Butcher’s Boy, premiul Edgar pentru debut în 1983). Primele trei  titluri au apărut deja în traducere românească, la Editura Litera, al patrulea fiind aşteptat în curând. Alte cărţi de Clive Cussler au mai fost publicate, în traducere, de Editura RAO.

Fiind prima parte a seriei, Aurul spartanilor face şi oficiul de prezentare a celor doi soţi, aventurierii Sam şi Remi Fargo, un fel de Mr. şi Mrs. Smith din domeniul aventurilor cu tentă arheologic maritimă. În cazul de faţă, lucrurile se pun în mişcare când, explorând Mlaştina Pocomoke din Delaware în căutarea unui bandit legendar, cei doi descoperă un (mono)submarin german din al Doilea Război Mondial, încă intact. Înăuntrul acestuia găsesc o sticlă identificată ca făcând parte din „crama pierdută” a lui Napoleon. Încep să bănuiască valoarea sticlei doar când pe urmele lor pornesc locotenenţi fără scrupule ai milionarului Hadeon Bondaruk, deorigine jumătate persană şi jumătate rusă, care pretinde că ar fi descendentul direct al împăratului persan Xerxes cel Mare. Pe Bondaruk nu-l interesează însă conţinutul sticlei, ci harta pe care eticheta acesteia ar completa-o şi care el crede că arată locul exact al coloanelor de aur furate de la greci de Xerxes, în timpul asedierii oraşului Delphi. Din câte se pare, Napoleon însuşi, traversând Alpii, descoperă acest loc, dar, neputând transporta coloanele, creează o hartă, pe care o taie în 12, bucăţile transformându-le apoi în etichete pe sticle de vin.

Astfel, soţii pornesc pe urmele comorii, în vreme ce ei înşişi sunt urmăriţi de Bondarul. Drumul îi poartă prin toată lumea, din Bahamas în Europa largă, ajungând la final, cum era de aşteptat, în Alpii Pennini, în trecătoarea Marele St. Bernard, unde a pornit totul, în 1800.

Scriere fără cusur în genul literaturii de aventuri, Aurul spartanilor e-o lectură extraordinar de antrenantă, doldora de utile informaţii istorice, prezentând peisaje spectaculoase care invită la reverie. O serie care începe cu dreptul, o pereche de protagonişti simpatici şi curajoşi, umor şi sensibilitate, adrenalină şi emoţie pură – asta a reuşit să creeze Clive Cussler cu sprijinul lui Grant Blackwood. O carte perfectă pentru zilele de dulce lenevie post-sărbătorească.


„Sam manevră barca prin despicătura lăsată de valuri şi se strecură în canal. Fiind protejat dinspre mare, canalul era puţin circulat; apa era sălcie şi punctată pe alocuri de frunze de nufăr, fiind în unele locuri adâncă de doar câteva zeci de centimetri. În dreapta lor se înălţa un zid de cărămidă acaparat de iederă, iar în stânga copaci şi arbuşti. Auziră fâlfâit de aripi pe deasupra lor şi ridicată privirea pentru a vedea lilieci care se roteau şi se aruncau după insecte.

― Minunat, murmură Remi. Numai liliecii lipseau!”

Clive Cussler şi Grant Blackwood ― Aurul spartanilor


Despre Mircea PRICĂJAN

Mircea PRICĂJAN a scris 77 articole în Revista de suspans.

Născut la 2 septembrie 1980, Oradea; absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu o teză despre Stephen King; masterat „Literatura română în context universal”, Facultatea de Litere, Oradea, cu o disertaţie despre literatura fantastică – 2004; în 2002, la Editura Universităţii din Oradea, apare romanul în 2 volume În umbra deasă a realităţii; articole, recenzii, interviuri, proză scurtă, traduceri din limba engleză în mai multe reviste din ţară (Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Orizont, Ziarul de duminică, Dilema, Prăvălia culturală, Luceafărul, Flacăra, Lettre Internationale, Respiro etc.) şi străinătate (Taj Mahal Review, Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld etc.); tradus în jur de 50 de cărţi din limba engleză, apărute la editurile Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche, All, Art, Trei. A fost redactor de carte la editura Curtea Veche. A fost editor-colaborator la revista FLACĂRA. A condus în intervalul 2003-2004 revista electronică IMAGIKON cu apariţie în limba engleză. Între 2010 şi 2012, a fost redactor-şef al revistei on-line SUSPANS. Din 2003, este redactor la revista de cultură FAMILIA. Din 2012, este editor al REVISTEI DE SUSPANS.

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *