Little scrie despre fantome

Bentley Little ― The Haunted
Editura Signet, SUA, 2012
390 pagini

 

Cel mai recent roman al lui Bentley Little. Și ultimul, se pare, acoperit de contractul său cu editura americană Signet. Oferta autorului pe 2013 va veni de la Cemetery Dance și se va numi The Influence. Cemetery Dance are o relație mai veche cu Little. Brian James Freeman, proprietarul acestei mici edituri cult, i-a inclus mai multe povestiri, de-a lungul timpului, în revista pe care o editează, fără o ritmicitate anume, intitulată chiar Cemetery Dance, dar și în seria de antologii Shivers, editurată de Richard Cizmar sub egida CD. Totodată, anul trecut a apărut la CD ediție aniversară, la 20 de ani de la ediția princeps, a romanului The Mailman, dar și nuvela inedită The Circle. Așadar, adoptarea lui Little de către CD nu este tocmai o surpriză. În același timp, această mutare va avea două urmări imediate, una bună și alta mai puțin bună. Cărțile lui Bentley Little vor fi mai aspectuoase, mai îngrijite, beneficiind de coperte meșteșugit lucrate (semnate de nume ca Les Edwards sau Glenn Chadbourne, doi artiști „ai casei”). Pe de altă parte, prețul va crește, evident, iar difuzarea va avea de suferit. Cu toate binefacerile aduse de comerțul online, nicio editură mică nu se poate compara la capitolul difuzare cu mamuți de genul Penguin (al cărui imprint este New American Library, care, la rândul său, gestionează imprintul Signet). Deși din motive diferite, același lucru s-a întâmplat cu majoritatea autorilor publicați de Dorchester/Leisure care, la momentul intrării în faliment a editurii, și-au mutat cărțile fie la edituri mai mici precum Deadite Press, fie s-au lansat în „minunata” lume a self-publishingului.

După subiect, „The Haunted” este genul de carte pe care ai aștepta-o din partea unui John Saul. Scrisă însă de Little, e cu totul altă poveste.

Lăsând însă toate acestea deoparte, sunt oricum chestiuni secundare, să trecem la romanul The Haunted.

Acesta vine în siajul altor două romane interesante, dar nu tocmai novatoare: His Fathers Son (2009) și The Disappearance (2010). Dintre acestea, incluzând aici și The Haunted, His Fathers Son ia marele premiu. Este, de departe, cel mai bine realizat. The Disappearance, despre care am scris deja în revista noastră, deși pornește de la o premisă interesantă, dezamăgește în a doua jumătate. The Haunted nu mai păcătuiește în acest fel. Este un roman destul de echilibrat, o poveste cu fantome aproape clasică în desfășurarea ei.

E vorba despre vechiul clișeu al familiei care se mută într-o casă nouă. Și lucruri ciudate încep să se întâmple. Înșirarea lor ar fi o impolitețe; alături de elementele care țin de realitatea economică și socială a momentului (și care dau cărții dramul de verosimilitudine necesar), doar ele pot face un cititor să-și păstreze interesul treaz până la sfârșit. Ajunge să spun că Little excelează, ca de obicei, la crearea de personaje principale puternice, clar individualizate, ale căror motivații, deși uneori fanteziste, rareori frizează incredibilul. Familia Perry din acest roman (Julian și Claire, plus cei doi copii Megan și James) nu se remarcă prin nimic și tocmai de aceea, odată ce teroarea începe să se insinueze, evenimentele prin care trec îi marchează puternic. Și pe cititori, asemenea.

Cum spuneam, nu avem în față o carte care să rupă gura târgului. Avem însă un roman care îți poate ține plăcută companie preț de câteva ore, când ești în concediu. Din păcate, mult prea adesea Bentley Little apelează la subiecte fumate, bazându-se prea mult pe puterea evocatoare a narațiunii. După subiect, The Haunted este genul de carte pe care ai aștepta-o din partea unui John Saul. Scrisă însă de Little, e cu totul altă poveste.

Despre Mircea PRICĂJAN

Mircea PRICĂJAN a scris 77 articole în Revista de suspans.

Născut la 2 septembrie 1980, Oradea; absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu o teză despre Stephen King; masterat „Literatura română în context universal”, Facultatea de Litere, Oradea, cu o disertaţie despre literatura fantastică – 2004; în 2002, la Editura Universităţii din Oradea, apare romanul în 2 volume În umbra deasă a realităţii; articole, recenzii, interviuri, proză scurtă, traduceri din limba engleză în mai multe reviste din ţară (Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Orizont, Ziarul de duminică, Dilema, Prăvălia culturală, Luceafărul, Flacăra, Lettre Internationale, Respiro etc.) şi străinătate (Taj Mahal Review, Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld etc.); tradus în jur de 50 de cărţi din limba engleză, apărute la editurile Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche, All, Art, Trei. A fost redactor de carte la editura Curtea Veche. A fost editor-colaborator la revista FLACĂRA. A condus în intervalul 2003-2004 revista electronică IMAGIKON cu apariţie în limba engleză. Între 2010 şi 2012, a fost redactor-şef al revistei on-line SUSPANS. Din 2003, este redactor la revista de cultură FAMILIA. Din 2012, este editor al REVISTEI DE SUSPANS.

Print Friendly

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *