În căutarea chipurilor lui Campbell

Ramsey Campbell― Holes for Faces
Dark Regions Press, SUA, 2013
256 pagini

 

Autorul britanic Ramsey Campbell nu ar trebui să mai aibă nevoie de nicio introducere. Nicăieri în lume. Din nefericire, cititorului român îi este mai departe refuzată întâlnirea cu opera sa ― lucru greu de înțeles, ținând cont de faptul că orice pariu editorial pe orice carte a lui Campbell este din start câștigător. Numele său e sinonim cu literatura horror tot atât cât este numele lui Stephen King. În unele, destul de multe privințe, poate chiar mai abitir.

Este acesta un volum de maturitate deplină, tot așa cum este un volum al reinventării de sine cu fiece prilej.

Născut în Liverpool în 1946, Ramsey Campbell debutează în volum la mijlocul anilor 60, cu o culegere de povestiri (The Inhabitant of the Lake and Less Welcome Tenants, Arkham House). Pasionat de H.P. Lovecraft, debutul sub ascendentul scriitorului din Providence. De altfel, contribuția lui Campbell la mitologia Cthulhu nu s-a limitat la povestirile din acest volum, cea mai recentă datând chiar din acest an, nuvela The Last Revelation of Gla’aki. Până să vină pe piață cu un roman, Campbell a mai publicat două culegeri de povestiri (Demons of Daylight, 1973, și The Height of the Scream, 1976). Romanul s-a numit The Doll Who Ate His Mother (1976) și reflectă cealaltă mare pasiune a autorului: filmul (în cazul de față, peliculele horror de categorie B care proliferau în anii 50). Următoarele trei romane s-au înscris în același tren, fiind, în fapt, novelizări ale unor astfel de pelicule: The Bride of Frankenstein, Dracula’s Daughter, The Wolf Man. Când însă, în 1979, publică The Face That Must Die, un roman profund original și înspăimântător, parcursul de autor cu voce distinctă și puternică este pecetluit. Urmează o serie de romane socotite de-acum clasice ale genului: The Parasite (vorbind despre vrăjitorie, venind pe filiera Rosmary’s Baby), The Nameless, Incarnate, Obsession etc. Romanele lui Ramsey Campbell, vădind o atenție sporită la detaliu, având un stil îngrijit, uneori chiar calofil, profund european, au atras imediat atenția și, încep-încet, s-au constituit într-o veritabilă școală a horror-ului britanic (majoritatea scriitorilor din noul val de horror britanic îi au ca mentor declarat pe Campbell!). Reputația scriitorului s-a extins, trecând oceanul, opera sa fiind preluată cu încredere, prin traducere, în majoritatea țărilor active editorial de pe mapamond. Autorul a îngrijit nenumeroase antologii, a participat, la rându-i, cu proze la și mai multe, a fost ecranizat, i s-au dedicat studii monografice, a fost invitat să facă parte din jurii prestigioase, a fost recompensat cu toate premiile literare importante, iar momentan este președintele British Fantasy Society si a Society of Fantastic Films.

Acesta nu e decât un rezumat foarte sumar al vieții și operei lui Campbell. Deseori însă, distilarea drastică a acestor informații are un impact mai mare decât prezentarea lor cvasi-exhaustivă. Cu siguranță, cei nefamiliarizați până acum cu autorul îi vor acorda pe viitor mai multă atenție.

Și un foarte bun punct de pornire pentru aceasta ar fi cea mai recentă culegere de autor: Holes for Faces, apărută de foarte curând la tânăra și dinamica editură americană Dark Regions Press, prin amabilitatea cărora am avut ocazia să o citesc și eu. Holes for Faces adună cele mai bune povestiri pe care Ramsey Campbell le-a publicat în ultimii ani în diverse antologii tematice, dar și câteva piese inedite. În total, 14 proze scurte în care arta narativă biruiește, ajutată, desigur, de intrigi ingenioase. Este acesta un volum de maturitate deplină, tot așa cum este un volum al reinventării de sine cu fiece prilej. Deși îi lipsește unitatea tematică declarată, cititorul atent sesizează ușor anumite trăsături comune: teama de pierdere a identității (motivul ființei fără chip revine în mai multe povestiri), teama pierderii memoriei sau stăruința falsei memorii, ca metodă defensivă în fața ororii, relația tânăr-bătrân privită din perspectiva celui ajuns la vârsta senectuții… Holes for Faces conține povestiri inspirate din realitatea imediată, povestiri, tocmai de aceea, foarte adevărate, vii, departe de autismul care prea adesea predomină genul horror. Sunt, cum spuneam, o introducere excelentă pentru cei care abia acum se apropie de opera lui Ramsey Campbell.

Citiți-l pe Campbell cât mai degrabă!

Despre Mircea PRICĂJAN

Mircea PRICĂJAN a scris 77 articole în Revista de suspans.

Născut la 2 septembrie 1980, Oradea; absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu o teză despre Stephen King; masterat „Literatura română în context universal”, Facultatea de Litere, Oradea, cu o disertaţie despre literatura fantastică – 2004; în 2002, la Editura Universităţii din Oradea, apare romanul în 2 volume În umbra deasă a realităţii; articole, recenzii, interviuri, proză scurtă, traduceri din limba engleză în mai multe reviste din ţară (Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Orizont, Ziarul de duminică, Dilema, Prăvălia culturală, Luceafărul, Flacăra, Lettre Internationale, Respiro etc.) şi străinătate (Taj Mahal Review, Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld etc.); tradus în jur de 50 de cărţi din limba engleză, apărute la editurile Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche, All, Art, Trei. A fost redactor de carte la editura Curtea Veche. A fost editor-colaborator la revista FLACĂRA. A condus în intervalul 2003-2004 revista electronică IMAGIKON cu apariţie în limba engleză. Între 2010 şi 2012, a fost redactor-şef al revistei on-line SUSPANS. Din 2003, este redactor la revista de cultură FAMILIA. Din 2012, este editor al REVISTEI DE SUSPANS.

Print Friendly

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *