Cinemateca din telecomandă

Marți seara, cu mult după cele trei ceasuri rele. Un ochi pe Facebook și unul pe mail.  Televizorul deschis. La mine este întotdeauna televizorul deschis. Sunt una dintre acele persoane care nu pot să scrie, să gândească sau să doarmă fără a avea imagini și sunet de fundal de la cutia transformată în ecran plat lcd al televizorului. Deși arare ori mă uit cu adevărat la el.

Și totuși un promo mi-a atras atenția – 22.30, unul din posturi avea să redifuzeze (a câta oară?) „The Bone Collector” cu Denzel și Angelina. L-am mai văzut de câteva ori. Așa și? E un crime clasic.

Și pentru că e moda listelor – zece cărți de citit într-o viață, cele mai bune 10 cărți scrieri ale autorilor români ale anului, zece lucruri pe care trebuie să le faci ca să îl dai pe spate etc, etc. – vă propun și eu o listă: zece filme de acțiune pe care vă sfătuiesc să nu le ratați, indiferent a câta oară le difuzează vreo televiziune sau alta. Faptul că știți deja ce se va întâmpla nu e un dezavantaj. Din contră, puteți să vă bucurați de detalii și subtilități: jocul actorilor, o replică, un cadru deosebit… Și nu mă pot abține să vă spun că, după cum majoritatea veți descoperi, recomandările următoare sunt ecranizări ale unor romane mystery&thriller la fel de bune.

Și dacă tot l-am menționat deja , începem cu el:

  1. The Bone Collector / Colecționarul de oase” (1999), regia Phillip Noyce.

theboneUn super expert criminalist țintuit la pat în urma unui accident (Denzel Washington) descoperă, cu ocazia unei crime oribile, o polițistă cu fler înnăscut pentru criminalistică (Angelina Jolie). Și o instruiește the hard way. Fie că ne placem să recunoaștem sau nu, americanii și englezii rămân cap de serie în producerea de filme și cărți de gen. Dacă în ceea ce privește crimele în sine și ucigașul, povestea este ușor dusă la limită, din punct de vedere al anchetei, filmul este o bogăție. Uitați seriile „CSI”, filmul ăsta este mult mai incitant. Da, știu, acum dotările lor pot părea preistorice, story-ul însă nu.
Ce impresionează este jocul actorilor. O avem pe Angelina mai tânără, fără fițe și figuri, care exprimă dramatismul personajului cu fiecare privire, mișcare sau frângere a mâinilor. Și un Denzel care te fascinează, deși personajul nu i-a permis să folosească decât capul pentru asta. De asemenea, e reconfortant să descoperi că și Queen Latifah poate fi o actriță bunicică, atunci când nu include în poză toate stereotipurile de negresă șmecheră oprimată, iar partitura nu e foarte lungă. Și că Ed O’Niell poate fi și altcineva în afară de Al Bundy.

  1. The Usual Suspects / Suspecți de serviciu” (1995), regia Bryan Singer.

theusualsuspactsCine îl poate uita pe Kyzer Soze? În filmul ăsta crimele sunt aproape irelevante. Jocul de-a șoarecele și pisica dintre polițiști și cei cinci interlopi este ceea ce fascinează. Jumătățile de adevăruri, informațiile aruncate pe masa de joc tocmai ca să inducă în eroare, asocierea surprinzătoare a cinci oameni care aparent nu pot sta în aceeași cameră fără să-și rupă gâtul și, evident, legenda traficantului cu aură de haiduc răzbunător, Kyzer Soze, fac din film unul de neuitat.  Cu această ocazie m-am îndrăgostit de Gabriel Byrne. Kevin Spacey a făcut rolul vieții lui (cu mult înainte de „House of cards”!). Iar Stephen Baldwin a arătat că, din când în când, poate fi actor. „The greatest trick the devil ever pulled was to convince the world he didn’t exist”.

  1. Crimson Rivers / Râuri de purpură” 1 și 2 (2000/2004), regia Mathieu Kassovitz, bazate pe romanele lui Jean-Cristophe Grange.

Aceste două pelicule franțuzești sunt, fără doar și poate, în capul listei mele. Acțiunea à la americaine combinată cu subtilitățile europene, niște cadre de vis și… Jean Reno. Nu voi insista însă asupra loc, căci am mai pomenit de ele în Revista de suspans. Și anume, aici.

  1. The Da Vinci Code / Codul lui Da Vinci” (2006) și „Angels and Demons / Îngeri și demoni” (2009), regia Ron Howard.

angels&demonsRomanele lui Dan Brown, în special „Codul lui Da Vinci” au priză la public. Și sunt în același timp controversate.  Două, cele mai bune, în opinia mea, au fost ecranizate, așa cum era de așteptat.  Cele două ecranizări sunt frumos făcute. Ron Howard nu este numai fidel romanelor, dar se folosește de ele pentru a realiza pelicule captivante. Iar distribuția, este, în ambele cazuri, foarte inspirată. Audrey Tatoo, Ian McKellen  și Jean Reno („Codul lui Da Vinci”), respectiv Ayelet Zurer și Ewan McGregor („Îngeri și demoni”). Sunt doar câteva exemple. N-am înțeles, însă, de ce s-a oprit la Tom Hanks pentru personajul principal. Se potrivește ca nuca în perete. Dar, mă rog, asta e părerea mea.

  1. Ziua șacalului”. Cel din 1973, în regia lui Fred Zinnemann , nu „Șacalul” din 1997.

Filmul are la bază romanul omonim al unuia dintre scriitorii mei preferaț, Frederick Forsyth. Povestea, distribuția, dialogurile sunt geniale. Pentru că am mai povestit despre acest film, dacă sunteți curioși, citiți aici.

Schimbăm puțin registrul.

 

  1. Valkyrie / Operațiunea Valkyrie” (2008), regia Brian Synger.

ValkirieUn film istoric, de război, bazat pe o poveste cât se poate de reală: o tentativă de a-l asasina pe  Hitler și de a prelua puterea în Germania nazistă. Nu pot să spun decât atât: un film foarte bun. Dialoguri inspirate, imagini geniale, o distribuție de zile mari. Dacă mă întrebați pe mine, lui Tom Cruise rolul colonelului Claus von Stauffenberg i-a venit mănușă. Dacă îl descoperiți pe vreun post TV, nu îl ratați.

Și dacă tot am ajuns la al doilea război mondial

  1. The Dirty Dozen” (1967), regia Robert Aldrich.

dirtydozenUn maior din armata americană face recrutări mai puțin obișnuite. De prin închisori adună voluntari pentru o trupă de elită care să fie trimisă într-o misiune sinucigașă în spatele frontului.  Filmul are un ritm alert, iar fiecare dintre personaje are ceva aparte. Distribuția este compusă din greii de altă dată: Lee Marvin, Charles Bronson, John Cassavetes, Telly Savalas. Și câteva nume care mai au rezonanță și astăzi: George Kennedy și Donald Sutherland.

  1. Ca iubitoare de mystery and thriller, nu puteam omite din lista mea „The Pelican Brief / Dosarul Pelican” (1993), regia Alan J. Pakula.

pelicanbPentru necunoscători, deși mă îndoiesc că există vreunul, trebuie să spun că filmul se bazează pe romanul omonim al lui John Grisham.  O studentă la drept (Julia Roberts), cu fler și chef de documentare, descoperă un complot la nivel înalt despre care scrie un raport. Acesta începe să circule deranjând multe persoane, iar viața ei și a celor care intră în contact cu documentul este în pericol.  În vâltoare este prins și un reporter (Denzel Washington, din nou!) care ajută la descurcarea ițelor. Avem de toate: acțiune, mistere, o distribuție faină. Deși chiar și atunci Julia părea cam… coaptă pentru o studentă…

Dacă sunteți amatori de filme, la TV sau în general, nu aveți cum să fi ratat aventurile tipului costumat dubios într-o chestie care aduce a pisoi negru cu aripi și căruia i-au spus „Batman” pentru că dacă i-ar fi spus „Tomcat” ar fi fost prea de tot…

  1. Din seria de filme cu și despre fantasgomericul milionar justițiar, „Batman Begins” (2005) este, de departe, cel mai bine structurat.

batmanbeginsRegizorul Christopher Nolan și echipa de scenariști au creat un story în spatele personajului. Aflăm că Bruce Wayne este un om cu un trecut tumultos, o copilărie dramatică și cu temeri și frustrări pe care trebuie să le depășească. Înțelegem că Batman s-a născut pentru că Bruce era mult prea ancorat în convențiile sociale. Că un justițiar milionar este, până la urmă, un om. Fără a pretinde că ne aflăm în fața vreunei capodopere, filmul este captivant și închegat ca linie narativă. Și mai e și Christian Bale, pe care îl iubesc.

  1. Pentru că, din când în când, îmi place câte un basm cu accente biazare, am inclus în această listă „The Haunting / Castelul bântuit” (1999) în regia lui Jan de Bont.

the hauntingAvem de-a face cu un remake, originalul fiind lansat în 1963. Povestea, despre un studiu paranormal desfășurat într-un loc bântuit nu este nouă. Ceea ce face filmul interesant sunt cadrele spectaculoase, efectele speciale, câteva replici tipic americane, dar și actorii care dau savoare fiecărui personaj în parte. Liam Neeson, Cathereen Zeta – Jones, Owen Wilson și Lili Taylor fac din „Castelul bântuit” partenerul perfect pentru o seară cu floricele de porumb și bere. Sau pepene roșu și vin, in cazul meu…

Sigur, lista ar putea fi mult mai lungă. Și se vor mai adăuga și alte titluri. Slavă Domnului, încă se mai produc filme pe care să le revedem oricând cu plăcere.

Despre Anamaria IONESCU

Anamaria IONESCU a scris 45 articole în Revista de suspans.

Anamaria IONESCU (n. 3 septembrie 1976 Bucuresti) este licenţiata în drept şi redactor al postului Radio România Antena Satelor, al Societăţii Române de Radiodifuziune. Scriitor român, autor de proză scurtă si romane. A debutat cu nuvela "Călătorie în familie" în rubrica "Luxul lecturii", realizată de publicistul Dan Mucenic în cotidianul "Atac"(2008). A mai publicat în revista literara "Fereastra". Are apariţii literare frecvente în revista "Vatra Veche" din Tg. Mureş. În 2009 s-a numărat printre laureații concursului de literatură Agatha Grigorescu Bacovia – Mizil, cu nuvela "Confesiune". În acelaşi an debutează editorial cu volumul de proză scurtă "Camera obscură". Continuă să publice cu o oarecare regularitate în "Vatra Veche" (Tg. Mureş). În 2013 a apărut cel de-al doilea volum de proză scurtă, "Pe cine nu laşi să moară...", la editura Tritonic, şi o povestire în volumul colectiv "Poveşti pe două roţi". In 2014 a publicat "Nume de cod: ARKON", primul din seria mystery&thriller "Sergiu Manta". 2015 este anul apari'iei unei editii revazute si adaugite a volumului de proza scurta de debut, "Camera obscura" la editura Tritonic.

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *